vineri, 7 martie 2014

OLIMPIU VLADIMIROV



   poet
        09-01-1942

Identitate
Pentru unii sunt un nimeni;
Pentru alţii
reprezint o lume.

Vârstă
Zâmbesc mai mult,
mă bucur
am răgaz de glume,
nu mă pierd în detalii,
nu întârzii la rascruci,
îmi găsesc tot timpul
ceva nou de făcut
în jurul unui nimic;
Înţelepciunea îmi spune
cât şi cum pot spera...

Necesară stare de spirit
senectutea!

Singurătate
Buruieni fără rădăcină
strălucesc la marginea drumului;
Alături, un trifoi cu patru foi
blestemă norocul singurătăţii.

Condiţie
Îmi puteţi lua
toate semnele punctuaţiei
respectate sau ignorate;

Pentru supravieţuire,
lăsaţi-mi doar linia de dialog...

În plus,
vreau să descopăr, singur,
punctul.



Nimic mai mult
Într-o singură lacrimă
port Dunărea
şi mormintele celor dragi;
nimic mai mult.

Să te uiţi...
Să te uiţi la cineva ca prin geam
e dovada unei transparenţe
sau opacităţi inegalabile

Melcul
Melcul ridică amiaza pe coarne...
Câtă lumină o mai fi necesară
în taina spirală a cochiliei?

Timpul
Urechea sângerează la un suspin;
Timpul
doar mângâie rana.

Înserarea
Înserarea coboară în iarbă
căutând lumina zilei
prelinsă-n pământ.

Coroana păpădiei
Adiere de vânt
cât o imaginară furtună
şi coroana păpădiei abdică.

Ninsoare
Agonia din plase
urcă pe marginea bărcii;
Ninge cu solzi...

Cerul
De pe un val pe altul
Spinările apei
Urcă şi coboară cerul.



Evantai
Emoţionat,
vântul despleteşte în evantai
pletele salciei.

Despre durere
Despre durere nu se vorbeşte;
Pe umăr vioara îşi plânge
Corzile rupte.

Electorală
Îmi las pulsul acasă;
De ce să-mi crească tensiunea
după circul mutat în stradă?

Boli
Ce boli incurabile!
să-ţi placă lauda de sine
şi paşii vieţii rătăcind spre nicăieri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu